Originea unităților de măsură

În trecut, oamenii aveau nevoie de unități de măsură pentru a împărți terenurile, pentru a determina cantitatea recoltelor și pentru a facilita comerțul. La început, măsurau folosind ceea ce aveau la îndemână, precum degetul, piciorul, cotul, mâna, pietrele sau alte obiecte din jurul lor. Aceste metode nu erau însă precise, deoarece dimensiunile corpului și ale obiectelor difereau de la un caz la altul. Din acest motiv, a apărut necesitatea unificării măsurilor.

Primele unități de măsură standardizate puteau varia de la un oraș sau teritoriu la altul. Astăzi folosim Sistemul Internațional de Unități, care stabilește unități și definiții comune. Masa este una dintre mărimile fundamentale ale acestui sistem.

În Egiptul antic, una dintre unitățile folosite pentru măsurarea masei era debenul, care avea o valoare de aproximativ 91 g. Acesta era împărțit în zece unități mai mici, numite kite, fiecare având aproximativ 9,1 g.

În Grecia antică se utiliza talantul, o unitate a cărei valoare varia în funcție de regiune și de perioada istorică. Talantul nu era o unitate mică, ci reprezenta o masă considerabilă și era folosit inclusiv pentru evaluarea metalelor prețioase și a altor bunuri.

Evreii utilizau, de asemenea, talantul. Valoarea acestuia putea varia în funcție de sistemul de măsură și de materialul la care se referea.

Printre unitățile de masă utilizate în trecut în regiunile germane se numărau Zentner, Pfund și Mark. Valorile lor nu au fost întotdeauna identice, ci au variat în funcție de regiune și de perioada istorică. După introducerea sistemului metric, un Zentner a ajuns să desemneze frecvent 50 kg, iar un Pfund 0,5 kg.

În Franța secolului al XVIII-lea erau utilizate unități precum gros, once, marc, livre și tonneau. Valorile și raporturile dintre acestea erau stabilite de sistemele de măsură folosite în perioada respectivă.

Exemplu regional: unități istorice de măsură a masei în Slovacia și Ungaria

Înainte de introducerea sistemului metric, pe teritoriul actualei Slovacii, care făcea parte din Regatul Ungariei, au fost utilizate diferite sisteme regionale de măsură. Denumirile și valorile unităților se puteau modifica în funcție de localitate și de perioada istorică.

Unități utilizate până în primul sfert al secolului al XVIII-lea

Centár – un centár era egal cu 120 de livre de Bratislava și corespundea unei mase de aproximativ 58,92 kg.

Funt de Bratislava – această livră regională a fost utilizată până în primul sfert al secolului al XVIII-lea. Un funt de Bratislava era împărțit în 16 uncii, 32 de loturi sau 128 de unități mai mici numite quentchen și corespundea unei mase de aproximativ 0,491 kg.

Uncie – o uncie era egală cu două loturi sau opt unități quentchen.

Lot – un lot era egal cu patru unități quentchen.

Quentchen – această unitate istorică mică avea o valoare de aproximativ 0,00384 kg, adică 3,84 g.

Unități utilizate în secolul al XIX-lea

Cent (pondus) – un cent era egal cu 100 de livre și corespundea unei mase de aproximativ 56,006 kg.

Funt (libra) – un funt era împărțit în 32 de loturi și corespundea unei mase de aproximativ 0,56006 kg.

Lot – un lot era egal cu patru unități quentchen.

Quentchen – această unitate corespundea unei mase de aproximativ 0,00438 kg, adică 4,38 g.

Drepturi de autor pentru imagini: nicku / 123RF Fotografii de stoc și pengyou91 / 123RF Fotografii de stoc